Copacul cu gunoi la rădăcină | |
Un om în vârstă, pe numele său Vasile, luminat fiind de Bunul Dumnezeu, a început dintr-odată să ducă o viaţă cuvioasă, dar aceasta după ce îşi făcuse o reputaţie prin sat cum că ar avea toate păcatele strânse şi că ar fi primul în rândul păcătoşilor. Se mirară toţi cum după atâtea beţii, desfrânări, înjurături şi multe alte rele şi păcate, omul avea, de acum, curajul să se înfăţişeze Domnului, să devină nelipsit de la slujbele religioase, să se străduiască să facă bine lui si celor din jur. Pentru reputaţia lui de om păcătos, nu toată lumea din biserică îl vedea cu ochi buni, ba unul dintre credincioşi nu-l putea suferi şi mereu îi adresa câte o vorbă din care să înţeleagă că degeaba s-a pocăit acum la bătrâneţe, că tot o să ajungă în focul iadului. La vorbele acestui om, bătrânul cel cu multe păcate, nimic nu răspundea, fiindcă ştia că poate acela are dreptate. Nici după o jumătate de an, de când lepădase păcatele mari, acela nu-l slăbea pe Vasile şi îi spunea că nu îi este de ajuns ce a făcut, că pentru relele cele vechi o să ajungă în iad. Tot aşa până într-o zi, când Vasile nu mai răbdă, şi spuse: - Ascultă omule, văd că ştii multe şi eşti însetat de mântuire, de aceea am să te întreb ceva! - Întreabă-mă! răspunse acela. - Voi când vreţi ca un pom să fie mai frumos, mai vânjos si mai roditor, puneţi şi îngrăşământ? - Da Vasile, punem şi îngrăşământ, şi gunoi din grajd, îl udăm, de toate… - Apoi după mintea mea, gândesc aşa, zise Vasile. Că dacă aşa, cu voia lui Dumnezeu, copacii aceştia s-au făcut frumoşi, chiar dacă au avut gunoi la rădăcină, apoi cu atât mai mult omul - fiindcă e făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu - se va face frumos şi va moşteni Împărăţia de Sus, chiar dacă a avut gunoi la rădăcină. Dacă Tatăl m-a chemat la frumuseţe, tu de ce vrei să zădărniceşti chemarea Lui cea tainică? Auzind acestea, omul acela nimic nu mai spuse si începu să-şi vadă mai mult de ale sale, decât de ale altora. Adevărat este ce a spus Vasile! Mulţi dintre Sfinţi şi Sfinte au avut "gunoi" la rădăcină: au făcut desfrânare, au tâlhărit, dar, trezindu-se la timp, s-au pocăit de păcatele lor, iar acum sunt scrişi cu roşu în calendar. Aşadar, nu vă luaţi după gura lumii! Ştiu că şi pe la dumneavoastră prin biserică mai sunt persoane din acestea, care poartă grija altora, dar luaţi aminte la cuvintele Scripturii, care spun: "Oare voiesc Eu moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu - şi nu mai degrabă să se întoarcă de la căile sale şi să fie viu?" | |
INIMA sa-ti fie binecuvantata cu multa DRAGOSTE Iubirea este viaţă. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o părticică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor."Nu uita niciodatăFaptul ca trăieşti nu a fost ideea ta, şi că respiri n-a fost hotărârea ta.Faptul că trăieşti a fost ideea Altcuiva şi că respiri - darul Lui pentru tine .
Un altfel de blog -bucuria de a iubi
joi, 17 martie 2011
Copacul cu gunoi la rădăcină
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu